Dăunătorul care produce fructe viermănoase și reduce calitatea recoltei de cireșe și vișine
Musca cireșelor (Rhagoletis cerasi) este unul dintre cei mai cunoscuți și păgubitori dăunători ai cireșului și vișinului din România. Larvele se dezvoltă în interiorul fructelor, unde consumă pulpa, provocând înmuierea acesteia și deprecierea completă a valorii comerciale.
În livezile netratate, atacul poate compromite o mare parte din producția destinată consumului în stare proaspătă și industriei alimentare.
Cum recunoști musca cireșelor?
Adultul
Adultul este o muscă de dimensiuni mici, ușor de identificat datorită desenului caracteristic al aripilor.
Caracteristici principale
- lungime: 4–5 mm;
- corp negru-lucios;
- scutel galben-portocaliu;
- ochi verzi metalizați;
- aripi transparente cu patru benzi negre transversale;
- picioare galben-maronii.
Adulții sunt activi în zilele însorite și pot fi observați pe frunze și fructe.
Ouăle
Ouăle sunt:
- albe;
- alungite;
- depuse individual sub epiderma fructelor aflate în pârgă.
Larva
Larva este cea care produce pagubele.
Caracteristici
- lungime: 5–6 mm;
- culoare alb-crem;
- corp cilindric;
- fără picioare;
- cap puțin diferențiat.
Larva consumă pulpa fructului până la maturitate.
Ce culturi atacă?
Atacă în principal:
- cireș;
- vișin.
Unele soiuri timpurii sunt mai puțin afectate deoarece sunt recoltate înainte de dezvoltarea completă a larvelor.
Simptomele atacului
Larvele se dezvoltă în interiorul fructelor.
Semne caracteristice
- punct mic de înțepare pe fruct;
- pulpă înmuiată;
- brunificarea țesuturilor;
- fructe viermănoase;
- putrezirea fructelor;
- căderea prematură în cazul atacurilor severe.
Larvele sunt vizibile după secționarea fructelor.
Perioada de apariție
Specia dezvoltă o singură generație pe an.
Perioade importante
- mai–iunie – apar adulții;
- iunie–iulie – depunerea ouălor și dezvoltarea larvelor;
- iulie–aprilie – pupa iernează în sol.
Condiții favorabile dezvoltării
Populațiile cresc în:
- primăveri și veri călduroase;
- temperaturi de 18–28°C;
- livezi netratate;
- fructe lăsate în pom după recoltare.
Pagube produse
Larvele consumă pulpa fructelor și reduc complet valoarea comercială.
Efectele atacului
- fructe improprii pentru consum;
- reducerea producției comercializabile;
- pierderi economice importante;
- deprecierea calității recoltei;
- favorizarea apariției putregaiurilor.
În livezile comerciale destinate exportului, chiar și un procent redus de fructe infestate poate duce la respingerea loturilor.
Metode de prevenire
Monitorizarea cu capcane galbene
Capcanele adezive galbene permit detectarea apariției adulților și stabilirea momentului optim pentru combatere.
Recoltarea la timp
Fructele coapte trebuie culese imediat pentru a reduce perioada disponibilă pentru depunerea ouălor.
Strângerea fructelor căzute
Fructele infestate trebuie colectate și distruse.
Lucrările solului
Mobilizarea superficială a solului contribuie la reducerea numărului de pupe care iernează.
Combatere
Combaterea este eficientă înainte de depunerea ouălor.
Recomandări
- instalarea capcanelor galbene înainte de colorarea fructelor;
- monitorizarea atentă a zborului adulților;
- aplicarea insecticidelor omologate conform avertizărilor fitosanitare;
- respectarea timpului de pauză înainte de recoltare;
- alternarea substanțelor active pentru prevenirea rezistenței.
După pătrunderea larvelor în fructe, tratamentele nu mai sunt eficiente.
Cum verifici prezența muștei cireșelor?
Montează capcane galbene adezive în coroana pomilor înainte de începutul lunii mai. Verifică periodic fructele pentru mici înțepături de ovipoziție și secționează fructele suspecte pentru a identifica larvele alb-crem din pulpă.
Concluzie
Musca cireșelor (Rhagoletis cerasi) este principalul dăunător al cireșelor și vișinelor din România, fiind responsabilă de apariția fructelor viermănoase și de pierderi economice importante. Monitorizarea cu capcane galbene, recoltarea la timp și aplicarea tratamentelor înainte de depunerea ouălor reprezintă cele mai eficiente metode de protejare a culturii.
