Gândacul care sapă galerii în ramuri și trunchiurile pomilor fructiferi
Cariul scoarței pomilor (Scolytus rugulosus), cunoscut și sub denumirea de scolitul pomilor fructiferi, este unul dintre cei mai periculoși dăunători ai livezilor de sâmburoase și semințoase din România. Adultul și larvele sapă galerii sub scoarță, întrerupând circulația sevei și provocând uscarea ramurilor sau chiar moartea pomilor puternic atacați.
Dăunătorul preferă pomii slăbiți, răniți sau afectați de secetă, însă în anii favorabili poate ataca și pomi aparent sănătoși.
Cum recunoști cariul scoarței pomilor?
Adultul
Adultul este un gândac de dimensiuni mici, cilindric.
Caracteristici principale
- lungime: 2–4 mm;
- corp cilindric;
- culoare brun-negricioasă;
- cap ascuns parțial sub pronot;
- antene terminate cu o măciucă caracteristică.
Adulții zboară în zilele călduroase și pătrund sub scoarță pentru reproducere.
Ouăle
Ouăle sunt:
- albicioase;
- foarte mici;
- depuse în galerii săpate sub scoarță.
Larva
Larva produce cele mai importante pagube.
Caracteristici
- lungime: până la 4 mm;
- culoare alb-crem;
- corp curbat;
- fără picioare;
- cap brun.
Larvele sapă galerii laterale pornind din galeria maternă.
Ce culturi atacă?
Atacă numeroase specii pomicole.
Principalele culturi afectate
- prun;
- măr;
- păr;
- cireș;
- vișin;
- cais;
- piersic;
- gutui;
- migdal.
Poate fi întâlnit și pe numeroși arbori ornamentali.
Simptomele atacului
Galeriile întrerup circulația sevei și slăbesc pomul.
Semne caracteristice
- orificii circulare în scoarță;
- rumeguș fin la baza trunchiului;
- galerii sub scoarță;
- uscarea frunzelor și lăstarilor;
- exfolierea scoarței;
- uscarea ramurilor întregi.
După desprinderea scoarței se observă rețeaua caracteristică de galerii.
Perioada de apariție
În România dezvoltă 1–2 generații pe an.
Perioade importante
- aprilie–mai – primul zbor al adulților;
- iunie–iulie – dezvoltarea larvelor;
- iulie–august – a doua generație, în anii favorabili.
Larvele și adulții pot ierna sub scoarță.
Condiții favorabile dezvoltării
Populațiile cresc în:
- livezi afectate de secetă;
- pomi răniți;
- plantații neîngrijite;
- resturi lemnoase abandonate;
- pomi debilitați de boli.
Pagube produse
Galeriile afectează sistemul conducător al pomului.
Efectele atacului
- reducerea circulației sevei;
- uscarea ramurilor;
- slăbirea pomilor;
- reducerea producției;
- moartea pomilor tineri;
- favorizarea infecțiilor cu ciuperci xilofage.
În atacurile severe, pomii se pot usca complet într-un interval scurt.
Metode de prevenire
Menținerea vigorii pomilor
Pomii bine întreținuți sunt mai puțin sensibili la atac.
Eliminarea lemnului infestat
Ramurile și pomii uscați trebuie îndepărtați și distruși.
Evitarea rănilor
Protejarea scoarței în timpul lucrărilor agricole reduce riscul infestării.
Igiena livezii
Îndepărtarea lemnului mort și a resturilor vegetale elimină locurile de reproducere.
Combatere
Combaterea este eficientă împotriva adulților înainte de pătrunderea sub scoarță.
Recomandări
- monitorizarea zborului adulților;
- îndepărtarea rapidă a pomilor puternic infestați;
- aplicarea insecticidelor omologate pe trunchi și ramurile principale în perioada zborului;
- utilizarea capcanelor de monitorizare acolo unde este necesar;
- menținerea unei bune stări fitosanitare a livezii.
După pătrunderea larvelor sub scoarță, eficiența tratamentelor scade considerabil.
Cum verifici prezența cariului scoarței?
Examinează trunchiul și ramurile principale pentru a identifica orificii mici și rotunde, precum și rumeguș fin acumulat la baza pomului sau în crăpăturile scoarței. Dacă desprinzi cu grijă o porțiune de scoarță, vei observa galerii longitudinale și laterale săpate de larve, un semn clar al infestării.
Concluzie
Cariul scoarței pomilor (Scolytus rugulosus) este un dăunător periculos al livezilor, capabil să provoace uscarea ramurilor și chiar moartea pomilor. Prevenirea prin întreținerea corespunzătoare a plantațiilor, eliminarea lemnului infestat și aplicarea tratamentelor în perioada zborului adulților reprezintă cele mai eficiente metode de protecție.
