Dăunătorul care atacă piersicul, dudul și numeroase specii pomicole și ornamentale, provocând uscarea ramurilor și slăbirea plantelor
Coșenila țestoasă a piersicului (Pseudaulacaspis pentagona), cunoscută și sub denumirea de coșenila albă a dudului, este unul dintre cei mai periculoși păduchi țestoși din familia Diaspididae. Specia este originară din Asia, dar s-a răspândit în numeroase regiuni ale lumii, inclusiv în Europa și România, unde atacă livezile și plantele ornamentale.
Dăunătorul colonizează ramurile, trunchiul și uneori fructele, hrănindu-se cu seva plantelor. În cazul infestărilor puternice, poate provoca uscarea ramurilor, reducerea producției și chiar moartea pomilor tineri.
Cum recunoști coșenila țestoasă a piersicului?
Femela adultă
Femela rămâne fixată sub scutul protector.
Caracteristici principale
- lungime: 2–2,5 mm;
- scut aproape circular;
- culoare albă până la alb-gălbuie;
- centru gălbui-portocaliu;
- corp galben, ascuns sub scut.
Coloniile numeroase conferă ramurilor un aspect albicios.
Masculul
Masculul este diferit ca formă.
Caracteristici
- lungime: aproximativ 1 mm;
- scut alungit, îngust și alb;
- adult înaripat;
- nu produce pagube directe.
Ouăle
Ouăle sunt:
- foarte mici;
- ovale;
- galben-portocalii;
- protejate sub scutul femelei.
O femelă poate depune între 80 și 150 de ouă.
Larva
Larvele migratoare reprezintă stadiul cel mai vulnerabil.
Caracteristici
- culoare galbenă;
- foarte mici;
- mobile;
- migrează pe scoarță și ramuri înainte de fixare.
După fixare, încep formarea scutului protector.
Ce culturi atacă?
Specia este foarte polifagă.
Principalele plante afectate
Pomi fructiferi
- piersic;
- cais;
- prun;
- cireș;
- vișin;
- măr;
- păr;
- gutui.
Alte plante
- dud;
- kiwi;
- nuc;
- platan;
- salcie;
- catalpa;
- numeroase plante ornamentale.
Au fost identificate peste 200 de plante gazdă.
Simptomele atacului
Coșenilele înțeapă și aspiră seva plantelor.
Semne caracteristice
- colonii albe pe ramuri;
- ramuri cu aspect pudrat;
- reducerea creșterii;
- îngălbenirea frunzelor;
- uscarea ramurilor tinere;
- slăbirea pomilor.
În infestările severe, întreaga scoarță poate fi acoperită de scuturi albe.
Ciclul biologic
În România dezvoltă 2–3 generații pe an, în funcție de temperatură.
Perioade importante
- aprilie–mai – apar primele larve migratoare;
- iunie–iulie – dezvoltarea generației a doua;
- august–septembrie – generația a treia în zonele favorabile.
Specia iernează în stadiul de femelă tânără, fixată pe scoarță.
Condiții favorabile dezvoltării
Populațiile cresc rapid în:
- temperaturi de 22–30°C;
- veri călduroase;
- livezi dense;
- lipsa tratamentelor preventive;
- reducerea insectelor utile.
Pagube produse
Atacul afectează dezvoltarea normală a pomilor.
Efectele atacului
- reducerea circulației sevei;
- încetinirea dezvoltării;
- uscarea ramurilor;
- reducerea producției;
- slăbirea pomilor;
- moartea pomilor tineri în infestările severe.
Pomii debilitați devin mai sensibili la secetă și la alte boli sau dăunători.
Metode de prevenire
Monitorizarea plantației
Inspectarea periodică a ramurilor și trunchiului permite depistarea timpurie a coloniilor.
Tăierile sanitare
Ramurile puternic atacate trebuie eliminate și distruse.
Tratamente în repaus vegetativ
Aplicarea uleiurilor horticole și a produselor omologate contribuie la reducerea populațiilor care iernează.
Conservarea entomofaunei utile
Numeroși prădători și parazitoizi limitează dezvoltarea naturală a coșenilelor.
Dușmani naturali importanți
- buburuzele (Chilocorus bipustulatus, Rhyzobius lophanthae);
- viespile parazite (Encarsia spp.);
- larvele de crisope (Chrysoperla carnea).
Combatere
Combaterea este cea mai eficientă în perioada apariției larvelor migratoare.
Recomandări
- monitorizarea atentă a apariției larvelor;
- efectuarea tratamentelor în perioada de repaus vegetativ;
- utilizarea insectelor utile și a produselor biologice, acolo unde sunt disponibile și omologate;
- aplicarea insecticidelor omologate conform avertizărilor fitosanitare;
- alternarea substanțelor active pentru prevenirea rezistenței;
- integrarea tuturor măsurilor într-un program de combatere integrată (IPM).
După formarea scutului protector, eficiența tratamentelor scade semnificativ.
Cum verifici prezența coșenilei țestoase a piersicului?
Examinează atent ramurile, trunchiul și lăstarii pentru colonii albe, circulare, care conferă scoarței un aspect pudrat. În perioada de eclozare, urmărește apariția larvelor galbene migratoare, ușor de observat cu ajutorul unei lupe. Verifică și eventualele simptome de slăbire a pomilor, precum uscarea ramurilor și reducerea creșterii.
Concluzie
Coșenila țestoasă a piersicului (Pseudaulacaspis pentagona) este un dăunător periculos al pomilor fructiferi și al numeroaselor plante ornamentale, deoarece reduce vigoarea plantelor și poate provoca uscarea ramurilor în cazul infestărilor puternice. Monitorizarea atentă, tratamentele aplicate în repaus vegetativ și combaterea larvelor migratoare sunt esențiale pentru protejarea livezilor și menținerea sănătății pomilor.
