Păduchele țestos care atacă pomii fructiferi și arborii ornamentali, provocând uscarea ramurilor și slăbirea plantelor
Coșenila țestoasă virgată (Lepidosaphes ulmi), cunoscută și sub denumirea de păduchele țestos în formă de scoică, este unul dintre cei mai răspândiți dăunători ai pomilor fructiferi și arborilor ornamentali. Face parte din familia Diaspididae și este recunoscută după scutul alungit, brun-cenușiu, care seamănă cu o cochilie de scoică.
Specia este prezentă în toate regiunile pomicole din România și poate produce infestări importante în livezile neîngrijite. Atacul reduce vigoarea pomilor, încetinește creșterea și, în cazul infestărilor severe, provoacă uscarea ramurilor.
Cum recunoști coșenila țestoasă virgată?
Femela adultă
Femela este lipsită de aripi și rămâne fixată sub scutul protector.
Caracteristici principale
- lungime: 2–4 mm;
- scut alungit, îngust și ușor curbat;
- culoare brun-cenușie;
- aspect asemănător unei mici scoici;
- corp galben, ascuns complet sub scut.
Femelele sunt dispuse de obicei paralel cu axul ramurilor.
Masculul
Masculul este rar observat.
Caracteristici
- foarte mic;
- corp galben-portocaliu;
- o pereche de aripi;
- nu produce pagube directe;
- trăiește doar câteva zile.
Ouăle
Ouăle sunt:
- ovale;
- albicioase;
- protejate sub scutul femelei.
O femelă poate depune între 50 și 100 de ouă.
Larva
Larvele migratoare reprezintă singurul stadiu mobil.
Caracteristici
- culoare galben-deschis;
- corp turtit;
- dimensiuni sub 0,5 mm;
- migrează pe ramuri și frunze înainte de fixare.
După fixare, larvele încep formarea scutului protector.
Ce culturi atacă?
Specia este extrem de polifagă.
Principalele plante afectate
Pomi fructiferi
- măr;
- păr;
- prun;
- cireș;
- vișin;
- cais;
- piersic;
- gutui.
Alte plante
- nuc;
- plop;
- salcie;
- ulm;
- arțar;
- tei;
- numeroși arbori și arbuști ornamentali.
Au fost identificate peste 150 de specii gazdă.
Simptomele atacului
Insectele înțeapă și aspiră seva din scoarță și ramuri.
Semne caracteristice
- scuturi alungite brun-cenușii pe ramuri;
- încetinirea creșterii lăstarilor;
- uscarea ramurilor tinere;
- îngălbenirea frunzelor;
- reducerea vigorii pomilor;
- producție diminuată.
În infestările puternice, ramurile pot fi acoperite aproape complet de scuturi.
Ciclul biologic
În România dezvoltă o generație pe an, iar în zonele foarte calde pot apărea parțial două generații.
Perioade importante
- mai – eclozarea ouălor;
- mai–iunie – apar larvele migratoare;
- vara – larvele se fixează și formează scutul;
- toamna – dezvoltarea continuă până la intrarea în iernare.
Specia iernează în stadiul de ou, protejat sub scutul femelei.
Condiții favorabile dezvoltării
Populațiile cresc rapid în:
- temperaturi de 20–28°C;
- livezi dense și neîngrijite;
- lipsa tratamentelor de iarnă;
- reducerea insectelor utile;
- perioade lungi de secetă.
Pagube produse
Atacul reduce treptat vitalitatea pomilor.
Efectele atacului
- reducerea circulației sevei;
- slăbirea pomilor;
- uscarea ramurilor;
- reducerea producției;
- deprecierea aspectului arborilor ornamentali;
- sensibilitate crescută la alți dăunători și boli.
Pomii tineri sunt cei mai afectați de infestările severe.
Metode de prevenire
Monitorizarea livezii
Inspectarea atentă a ramurilor permite identificarea timpurie a coloniilor.
Tăierile sanitare
Ramurile puternic infestate trebuie eliminate și distruse.
Tratamente în repaus vegetativ
Aplicarea uleiurilor horticole și a produselor omologate în perioada de repaus reduce populațiile care iernează.
Conservarea entomofaunei utile
Prădătorii și parazitoizii limitează dezvoltarea naturală a populațiilor.
Dușmani naturali importanți
- buburuzele (Chilocorus renipustulatus, Chilocorus bipustulatus);
- viespile parazite (Aphytis spp.);
- larvele de crisope (Chrysoperla carnea).
Combatere
Combaterea este cea mai eficientă în perioada apariției larvelor migratoare.
Recomandări
- monitorizarea atentă a apariției larvelor;
- efectuarea tratamentelor în repaus vegetativ;
- utilizarea insectelor utile și a produselor biologice, acolo unde sunt disponibile și omologate;
- aplicarea insecticidelor omologate conform avertizărilor fitosanitare;
- alternarea substanțelor active pentru prevenirea rezistenței;
- integrarea tuturor măsurilor într-un program de combatere integrată (IPM).
După formarea scutului protector, insectele devin mult mai rezistente la tratamente.
Cum verifici prezența coșenilei țestoase virgată?
Examinează atent ramurile și scoarța pomilor pentru scuturi înguste, alungite, brun-cenușii, dispuse paralel cu axul ramurilor. În perioada de eclozare, urmărește apariția larvelor galben-deschis, mobile, înainte ca acestea să formeze scutul protector. O lupă este utilă pentru identificarea stadiilor timpurii.
Concluzie
Coșenila țestoasă virgată (Lepidosaphes ulmi) este un dăunător important al pomilor fructiferi și arborilor ornamentali, deoarece reduce vigoarea plantelor și poate provoca uscarea ramurilor în infestările severe. Monitorizarea atentă, tratamentele aplicate în repaus vegetativ și combaterea larvelor migratoare sunt esențiale pentru protejarea livezilor și a spațiilor verzi.
