Dăunătorul care atacă arborii ornamentali și coniferele, provocând slăbirea plantelor și apariția fumaginei
Coșenila țestoasă a salcâmului (Parthenolecanium fletcheri) este un dăunător din familia Coccidae, cunoscut pentru atacurile asupra arborilor și arbuștilor ornamentali. Deși denumirea populară poate crea confuzie, această specie este întâlnită în special pe tuia (Thuja spp.), ienupăr (Juniperus spp.) și alte conifere ornamentale, fiind prezentă și în România.
Insectele se fixează pe ramuri și lăstari, unde se hrănesc cu seva plantelor. Atacul reduce vigoarea arborilor, iar secrețiile abundente de rouă de miere favorizează dezvoltarea fumaginei, care afectează aspectul ornamental și capacitatea de fotosinteză.
Cum recunoști coșenila țestoasă a salcâmului?
Femela adultă
Femela este lipsită de aripi și rămâne fixată pe ramuri.
Caracteristici principale
- lungime: 3–5 mm;
- corp oval și bombat;
- culoare brun-deschis până la brun-roșcat;
- suprafață netedă și lucioasă;
- aspect asemănător unei mici umflături pe ramură.
În perioada reproducerii, corpul femelei se mărește și adăpostește ouăle.
Masculul
Masculul este foarte rar observat.
Caracteristici
- corp mic și alungit;
- o pereche de aripi;
- durată de viață foarte scurtă;
- nu produce pagube directe.
La multe populații, reproducerea se realizează fără fecundare (partenogeneză).
Ouăle
Ouăle sunt:
- foarte mici;
- ovale;
- albicioase până la roz-pal;
- protejate sub corpul femelei.
O femelă poate depune între 500 și 1.500 de ouă.
Larva
Larvele nou-eclozate sunt mobile și reprezintă stadiul cel mai sensibil la tratamente.
Caracteristici
- culoare galben-pal;
- corp turtit;
- dimensiuni sub 1 mm;
- migrează pe ramuri și frunze înainte de fixare.
Ce plante atacă?
Specia preferă arborii și arbuștii ornamentali.
Principalele plante afectate
- tuia (Thuja spp.);
- ienupăr (Juniperus spp.);
- chiparos (Cupressus spp.);
- tisă (Taxus spp.);
- alte conifere ornamentale.
Ocazional poate fi întâlnită și pe alte specii lemnoase ornamentale.
Simptomele atacului
Coșenilele înțeapă și aspiră seva din ramuri.
Semne caracteristice
- formațiuni bombate, brun-roșcate pe ramuri;
- îngălbenirea și brunificarea acelor;
- încetinirea creșterii;
- secreții abundente de rouă de miere;
- dezvoltarea fumaginei;
- uscarea ramurilor tinere.
În atacurile severe, plantele își pierd valoarea ornamentală.
Ciclul biologic
În România dezvoltă o generație pe an.
Perioade importante
- mai–iunie – depunerea ouălor;
- iunie–iulie – apar larvele migratoare;
- vara – larvele se fixează pe ramuri;
- toamna – larvele intră în stadiul de iernare.
Specia iernează în stadiul de larvă de vârsta a doua.
Condiții favorabile dezvoltării
Populațiile cresc rapid în:
- temperaturi de 20–28°C;
- veri călduroase;
- plante ornamentale dese;
- lipsa tratamentelor preventive;
- reducerea populațiilor de insecte utile.
Pagube produse
Atacul afectează dezvoltarea normală a arborilor ornamentali.
Efectele atacului
- reducerea circulației sevei;
- slăbirea plantelor;
- uscarea ramurilor;
- apariția fumaginei;
- reducerea creșterii;
- deprecierea aspectului ornamental.
Infestările repetate pot conduce la uscarea completă a unor ramuri sau chiar a întregii plante, în special la exemplarele tinere.
Metode de prevenire
Monitorizarea plantelor
Inspectarea periodică a ramurilor permite identificarea timpurie a coloniilor.
Tăierile sanitare
Ramurile puternic atacate trebuie eliminate și distruse.
Tratamente în repaus vegetativ
Aplicarea uleiurilor horticole și a produselor omologate reduce populațiile care iernează.
Conservarea entomofaunei utile
Numeroși prădători și parazitoizi contribuie la controlul natural al coșenilelor.
Dușmani naturali importanți
- buburuzele (Chilocorus spp.);
- viespile parazite (Coccophagus spp.);
- larvele de crisope (Chrysoperla carnea).
Combatere
Combaterea este cea mai eficientă în perioada apariției larvelor migratoare.
Recomandări
- monitorizarea atentă a apariției larvelor;
- efectuarea tratamentelor în perioada de repaus vegetativ;
- utilizarea insectelor utile și a produselor biologice, acolo unde sunt disponibile și omologate;
- aplicarea insecticidelor omologate conform avertizărilor fitosanitare;
- alternarea substanțelor active pentru prevenirea rezistenței;
- integrarea tuturor măsurilor într-un program de combatere integrată (IPM).
După formarea completă a scutului protector, eficiența tratamentelor scade considerabil.
Cum verifici prezența coșenilei țestoase a salcâmului?
Examinează ramurile și lăstarii pentru mici formațiuni ovale, brun-roșcate, fixate pe scoarță. Verifică dacă acele coniferelor prezintă îngălbeniri sau brunificări și urmărește apariția fumaginei pe suprafața ramurilor. În perioada de eclozare, larvele galben-pal pot fi observate cu ajutorul unei lupe.
Concluzie
Coșenila țestoasă a salcâmului (Parthenolecanium fletcheri) este un dăunător important al coniferelor și arborilor ornamentali, deoarece reduce vigoarea plantelor și favorizează dezvoltarea fumaginei. Monitorizarea atentă, tăierile sanitare și combaterea larvelor migratoare sunt esențiale pentru menținerea sănătății și aspectului ornamental al plantelor.
