Afida care formează colonii pe lăstarii și frunzele tinere ale mărului, reducând vigoarea pomilor și producția

Păduchele verde al mărului (Aphis pomi) este unul dintre cei mai frecvenți dăunători ai livezilor de măr din România. Insecta atacă lăstarii și frunzele tinere, unde formează colonii numeroase care se hrănesc cu seva plantelor. Atacul determină răsucirea frunzelor, încetinirea creșterii și reducerea vigorii pomilor, în special în plantațiile tinere.

Comparativ cu păduchele cenușiu al mărului (Dysaphis plantaginea), această specie produce mai rar deformări severe ale fructelor, însă atacurile puternice pot afecta semnificativ producția și dezvoltarea coroanei.

Cum recunoști păduchele verde al mărului?

Adultul

Adulții pot fi apteri (fără aripi) sau înaripați.

Caracteristici principale

Forma apteră

• lungime: 1,5–2,5 mm;
• corp oval și moale;
• culoare verde-deschis până la verde-intens;
• antene lungi;
• sifunculi negri și alungiți;
• picioare lungi și subțiri.

Forma înaripată

• cap și torace brun-negricioase;
• abdomen verde;
• aripi transparente;
• corp suplu.

Coloniile sunt vizibile pe vârfurile lăstarilor și pe partea inferioară a frunzelor tinere.

Nimfa

Nimfele seamănă cu adulții apteri, fiind doar mai mici și lipsite de aripi.

În condiții favorabile, dezvoltarea de la nimfă la adult poate dura doar 7–10 zile.

Ce culturi atacă?

Specia este specializată în principal pe plantele din genul Malus.

Principalele plante afectate

• măr;
• măr ornamental.

Ocazional poate fi întâlnită și pe alte specii înrudite, însă pagubele economice sunt produse aproape exclusiv în livezile de măr.

Simptomele atacului

Afidele înțeapă și aspiră seva din țesuturile tinere.

Semne caracteristice

• frunze răsucite spre interior;
• frunze ușor deformate;
• încetinirea creșterii lăstarilor;
• colonii verzi vizibile pe vârfurile de creștere;
• secreții abundente de rouă de miere;
• apariția fumaginei pe frunze și fructe.

Lăstarii atacați rămân scurți și slab dezvoltați.

Ciclul biologic

Specia dezvoltă numeroase generații pe an.

Perioade importante

• martie–aprilie – eclozarea ouălor de iernare;
• aprilie–iulie – dezvoltarea rapidă a coloniilor;
• vara – populațiile ating densitatea maximă;
• toamna – apar formele sexuate care depun ouăle de iernare.

Specia iernează în stadiul de ou, depus pe ramurile tinere.

Condiții favorabile dezvoltării

Populațiile cresc rapid în:

• temperaturi de 18–25°C;
• primăveri călduroase;
• fertilizare excesivă cu azot;
• lipsa precipitațiilor abundente;
• reducerea populațiilor de prădători naturali.

Pagube produse

Afidele afectează dezvoltarea vegetativă a pomilor.

Efectele atacului

• reducerea fotosintezei;
• încetinirea dezvoltării lăstarilor;
• slăbirea pomilor tineri;
• reducerea diferențierii mugurilor de rod;
• dezvoltarea fumaginei;
• diminuarea producției în cazul atacurilor repetate.

În pepiniere și plantațiile tinere, atacurile severe pot întârzia formarea coroanei.

Metode de prevenire

Monitorizarea pomilor

Inspectarea săptămânală a lăstarilor tineri permite depistarea timpurie a coloniilor.

Fertilizarea echilibrată

Aplicarea moderată a îngrășămintelor cu azot reduce apariția lăstarilor excesiv de fragezi.

Tăierile de întreținere

O coroană bine aerisită limitează dezvoltarea populațiilor.

Conservarea entomofaunei utile

Prădătorii naturali contribuie semnificativ la controlul biologic al afidelor.

Dușmani naturali importanți

• buburuzele (Coccinellidae);
• larvele de crisope (Chrysoperla carnea);
• larvele de sirfide;
• viespile parazite din familia Aphidiidae.

Combatere

Combaterea este cea mai eficientă la apariția primelor colonii.

Recomandări

• monitorizarea atentă începând din faza de dezmugurire;
• eliminarea lăstarilor puternic infestați în plantațiile mici;
• utilizarea produselor biologice și a insectelor utile, acolo unde sunt disponibile și omologate;
• aplicarea insecticidelor omologate conform avertizărilor fitosanitare;
• alternarea substanțelor active pentru prevenirea apariției rezistenței;
• integrarea tuturor măsurilor într-un program de combatere integrată (IPM).

Intervențiile efectuate înainte de răsucirea accentuată a frunzelor au eficiența cea mai ridicată.

Cum verifici prezența păduchelui verde al mărului?

Examinează săptămânal vârfurile lăstarilor și partea inferioară a frunzelor tinere. Primele colonii sunt ușor de observat datorită culorii verde-intens și a prezenței rouei de miere. Dacă frunzele încep să se răsucească și apar depuneri negre de fumagină, populația este deja bine instalată și necesită intervenție rapidă.

Concluzie

Păduchele verde al mărului (Aphis pomi) este un dăunător frecvent al livezilor, care afectează în principal creșterea vegetativă a pomilor prin hrănirea cu seva lăstarilor și frunzelor tinere. Monitorizarea atentă, conservarea insectelor utile și aplicarea măsurilor integrate de combatere sunt esențiale pentru menținerea sănătății pomilor și obținerea unor producții ridicate.